LEGE Nr. 40 din 31 martie 2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii

Principalele modificari ale Codului Muncii:

Revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de neconcurenta. Astfel, angajatorul poate renunta unilateral la clauza de neconcurenta prevazuta in contract, plata indemnizatiei de neconcurenta incetand dupa minim 30 de zile de la notificarea scrisa adresata salariatului de catre angajator privind denuntarea acesteia.

Revizuirea perioadelor de proba instituite pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

Eliminarea interdictiei privind angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.
Perioada in care se pot face angajari succesive de proba a mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni.

Instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.

Modificarea conditiilor in care se poate dispune delegarea salariatului. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni.

Revizuirea cazurilor de incetare de drept a contractului individual de munca pentru acoperirea anumitor situatii nereglementate in legislatia existenta.

Modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective. Principalele criterii care vor fi avute in vedere in procedura concedierilor colective vor fi cele de performanta si de indeplinire a obiectivelor si, in subsidiar, pentru departajare, vor fi avute in vedere criteriile de natura sociala. Criteriile referitoare la evaluarea performantelor profesionale vor avea prevalenta.

Modificarea termenului de preaviz. Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

Modificarea prevederilor care reglementeaza contractul individual de munca pe perioada determinata. Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni.

Modificarea prevederilor privind agentul de munca temporara, in sensul eliminarii restrictiilor prevazute de art. 88 Codul Muncii, reprezinta o consecinta a aplicarii art. 4 din Directiva 2008/104/CE privind munca prin agent de munca temporara, potrivit caruia statele membre trebuie sa revizuiasca orice restrictie sau interdictie privind utilizarea muncii temporare. „Munca prin agent de munca temporara” este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia Utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. „Salariatul temporar” este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui Utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

Modificarea prevederilor referitoare la timpul de lucru , in conformitate cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii contractului individual de munca.

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia.In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. In perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.

In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Eliminarea anumitor neconcordante referitoare la reprezentantii salariatilor si ai organizatiilor sindicale.
Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.
Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 194 alin.(1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada stabilita prin act aditional.
Introducerea de noi sanctiuni contraventionale.

Primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata.

De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda penala fapta persoanei, care in mod repetat stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege.

Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca.

ORDONANTA DE URGENTA Nr. 30din 20 martie 2011 privind adoptarea unor masuri de implementare a sistemului national unic de plata a taxelor si impozitelor utilizand cardul bancar

Sistemul National Electronic de Plata Online cu Cardul Bancar a fost lansat in Romania pe data de 30 martie 2011.

Momentan Sistemul NEOP este destinat doar Persoanelor Fizice (PF) si Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), companiile neputand inca utiliza acest sistem.

Site-ul ce trebuie accesat pentru obtinerea informatiilor (legislatie, manual de utilizare, documente ce se pot descarca etc.) despre acest sistem este: https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public.

Pana la sfarsitul anului 2011 vor trebui sa se inroleze toate Institutiile publice care desfasoara activitati de incasare a taxelor si impozitelor (taxe si impozite datorate pentru terenuri, cladiri, mijloace de transport detinute de PF si PFA, amenzi de circulatie si alte taxe).

Modulul de Plati cu autentificare permite consultarea obligatiilor de plata datorate institutiilor inrolate si achitarea acestora prin acceptarea la plata online a cardurilor bancare VISA, MasterCard emise de orice banca.

Modulul de Plati fara autentificare permite achitarea atat a obligatiilor de plata cat si a altor taxe catre bugetul institutiilor inrolate prin acceptarea la plata online a cardurilor bancare VISA, MasterCard emise de orice banca.

Momentan se pot efectua plati in sistem electronic pentru:
– impozitele si taxele locale ce apar ca active in Nomenclatorul de taxe al fiecarei institutii inrolate.
– plati fara autentificare si doar catre institutiile publice inrolate in sistem

ORDIN Nr. 1.032 din 10 martie 2011 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu

Persoanele fizice sau juridice, care nu au calitatea de colector si/sau de valorificator autorizat, sunt obligate la plata contributiei de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor metalice feroase si neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrarii generatorii deseurilor, respectiv detinatorii bunurilor destinate dezmembrarii.

Obligatia de a calcula, de a retine, de a declara si de a vira la Fondul pentru mediu contributia de 3% din veniturile realizate din vanzarea de deseuri metalice feroase si neferoase revine operatorilor economici care desfasoara activitati de colectare si/sau de valorificare a deseurilor.

In cazul in care operatorii economici care desfasoara activitati de colectare si/sau de valorificare a deseurilor devin detinatori de deseuri metalice feroase si neferoase, prin activitatea de dezmembrare si/sau casare de bunuri, mijloace fixe ori obiecte de inventar proprii sau devenite proprii prin achizitie, au obligatia de a plati contributia de 3% la Fondul pentru mediu in cazul vanzarii acestora.

Baza de calcul la care se aplica contributia de 3% reprezinta pretul mediu de achizitie al deseurilor metalice feroase si neferoase din luna precedenta dezmembrarii si/sau casarii bunurilor, mijloacelor fixe ori obiectelor de inventar, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, inmultit cu cantitatea de deseuri metalice feroase si neferoase rezultata din activitatea de dezmembrare si/sau casare de bunuri, mijloace fixe ori obiecte de inventar proprii sau devenite proprii prin achizitie.

Contributia la Fondul pentru mediu se declara si se plateste lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a desfasurat activitatea.

Obligatia de a plati la Fondul pentru mediu contributia de 2 lei/kg prevazuta la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, revine urmatorilor operatori economici responsabili:

a) operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare si tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor;
b) operatorii economici care ambaleaza produse ambalate, pentru ambalajele secundare si tertiare pe care le introduc pe piata nationala;
c) operatorii economici care introduc pe piata nationala ambalaje de desfacere prevazute in Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de
ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru ambalajele respective introduse pe piata nationala.

Cheltuiala deductibila fiscal – rezerva legala

Rezerva legala se constituie contabil conform prevederilor Legii 31/1990 privind societatile comerciale (art. 183) si anume, din profitul societatii se va prelua in fiecare an cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

PROCEDURA e aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate

Verificarea situatiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit, prevazuta la art. 1091 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale avand ca obiect examinarea totalitatii drepturilor si a obligatiilor de natura patrimoniala, a fluxurilor de trezorerie si a oricaror altor elemente relevante pentru stabilirea situatiei fiscale reale a persoanei fizice verificate.

Veniturile nedeclarate de persoanele fizice care au inregistrat cheltuieli sau detin elemente de patrimoniu mai mari de 10%, dar nu mai putin de 50.000 lei decat veniturile declarate si a caror valoare nu este cunoscuta la momentul controlului efectuat de catre ANAF, vor fi impozitate cu 16%, conform OUG 117/2010.

In scopul efectuarii activitatilor prevazute la art. 1, organul fiscal va proceda, in principal, la:

a) solicitarea de informatii de la autoritati si institutii publice;
b) analiza tuturor informatiilor, documentelor si a altor mijloace de proba referitoare la situatia fiscala a persoanei fizice verificate;
c) confruntarea informatiilor obtinute prin administrarea mijloacelor de proba cu cele din declaratiile fiscale depuse de persoana verificata;
d) solicitarea, in conditiile legii, de informatii, clarificari, explicatii, documente si alte asemenea mijloace de proba de la persoana fizica verificata si/sau de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice;
e) discutarea constatarilor organului fiscal cu persoana fizica verificata si/sau cu imputernicitii acesteia;
f) stabilirea diferentei de baza de impozitare ajustata, prin utilizarea metodelor indirecte, prevazute de Codul de procedura fiscala, precum si a obligatiilor fiscale corespunzatoare acesteia;
g) dispunerea masurilor asiguratorii.

Metodele indirecte utilizate pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt urmatoarele:
a) metoda sursei si cheltuirii fondului;
b) metoda fluxurilor de trezorerie;
c) metoda patrimoniului.

DECIZIE Nr. 17 din 9 decembrie 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind limitarea raspunderii civile a auditorilor statutari si a firmelor de audit

Sub incidenta prezentului regulament intra toti membrii CAFR care au dreptul de a desfasura activitate de audit statutar si care realizeaza, in nume propriu, un audit statutar al situatiilor financiare anuale.

Raspunderea civila a auditorului statutar sau a firmei de audit pentru prejudiciile provocate cu intentie indirecta ori din culpa in executarea contractului de audit sau in legatura cu acesta este limitata la:
a) contravaloarea a 3 onorarii de audit stabilite in contractul de audit, datorate de catre client auditorului statutar pentru auditul situatiilor financiare anuale ale unei societati comerciale care nu este cuprinsa in categoria entitatilor de interes public;
b) contravaloarea a 5 onorarii de audit stabilite in contractul de audit, datorate de catre client auditorului statutar sau firmei de audit, avand ca obiect auditul statutar al situatiilor financiare anuale ale unei entitati de interes public.

Nu se pot pretinde mai multe despagubiri pentru aceeasi fapta savarsita ca urmare a misiunii de audit efectuate in scopul intocmirii raportului de audit privind situatiile financiare anuale individuale si/sau consolidate apartinand aceluiasi client de audit, pentru acelasi exercitiu financiar si in baza aceluiasi prejudiciu dovedit.

PROCEDURA DE LUCRU privind eliberarea carnetelor de munca salariatilor angajatorilor pentru care inspectoratele teritoriale de munca pastrau si completau, respectiv certificau legalitatea inregistrarilor efectuate in carnetele de munca

Carnetele de munca pastrate si completatae de ITM-uri se predau angajatorilor conform programarilor postate pe site-ul acestora si afisate la sediile lor,titularii sau imputernicitii legali le preiau pe baza unei cereri.

Dupa certficarea datelor completate in acestea aceste canete de munca de catre Inspectoratele teritoriale de munca, carnetele de munca se restituie angajatorului, urmand ca acesta se le transmita catre salariati. Inainte de efecturarea certificarii datelor, inspectoratele de munca vor verifica daca sunt depuse toate statele de salarii, toate declaratiile pentru comisionul datorat si eventuale sume de plata.

Potrivit actului aparut in Monitorul Oficial, sunt adoptate doua proceduri, avand in vedere atat angajatorii pentru care obligatia inregistrarii datelor din carnetele de munca a fost in sarcina ITM cat si pe cei care efectueaza singuri inregistrari in carnete de munca, iar ITM certifica corectitudinea inregistrarii.

Tichete cadou – asigurari sociale

Angajatii persoane fizice care desfasoara o activitate intr-o relatie de angajare, in baza unui raport de munca reglementat de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sau de o lege speciala, pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinatiile sau evenimentele care se incadreaza in cheltuielile sociale.